Data: 26 mar 2018 | Autor: Ing. Mrd. Angela Cristina AMUZA
Primăvara și toamna sunt perioadele potrivite pentru înființarea plantațiilor pomicole.
O livada are o durată de viață de zeci de ani și, pentru cresterea si dezvoltarea normala a pomilor, si, mai ales, pentru productivitatea si calitatea fructelor, trebuie urmati pasii corecti:
Stabilirea locului in care se doreste înfiintarea plantației pomicolă reprezintă cea mai importanta decizie. Acesta presupune culegerea tuturor informațiilor cu privire la traditia pomicola a zonei si la condițiile pedo-climatice.
Pentru a va asigura de calitatea solului, inainte de infiintarea plantatiei, este obligatorie intocmirea unui buletin de analize al solului. Astfel, se va afla PH-ul si valoarea humusul si se poate stabili un plan de fertilizare.
Relieful terenului are o importanță deosebită, terenul poate fi drept pe șes sau podiș, coastă de deal, loc drept pe vale, la cumpăna apelor, etc. Este foarte important acest lucru, deoarece relieful terenului influențează și determină în bună măsură regimul climatic al locului, iar înclinarea pantei influențeaza mecanizarea lucrărilor. Important este ca terenurile alese să aibă dispunere S, SV, SE si sa nu fie expuse în calea vânturilor puternice, cu potențial pericol de îngheț târziu de primavară sau devreme de toamnă. A se evita terenurile expuse accidentelor climatice frecvente, instabile, excesiv de umede și fără drenaj sau pânza freatică sub 2 m, sărăturate fiind excluse.
Plantarea pomilor se poate face toamna, în perioada 15 octombrie - 20 noiembrie, în tot timpul iernii, cand temperatura din sol şi aer este pozitivă, sau uneori primăvara devreme, cand terenul s-a zvantat. La plantările de toamnă, rănile deschise, făcute la fasonarea rădăcinilor, se cicatrizează mai uşor şi mai repede, iar pe terenurile mai umede se formează primele rădăcini, care vin în contact direct cu solul.
Cand plantările se fac mai devreme, în sol se acumulează cantităţi importante de apă (din ploi şi zăpezi), care contribuie la prinderea mai usoara a pomilor si la pornirea in vegetatie a lor cu 2-3 săptămani mai devreme decat pomii plantaţi primăvara tarziu. La aceşti pomi, perioada de creştere a lăstarilor este mai mare şi mai intensă.
Plantaţiile care se înfiinţează primăvara sunt uneori afectate de o perioadă lungă de secetă, susţinută şi amplificată de vanturile uscate care bat puternic din partea de est a ţării. Cand toamnele sunt lungi şi călduroase şi pomii continuă să vegeteze în pepinieră, plantarea pomilor se poate face imediat dupa extragerea acestora din pamant, dacă temperatura aerului permite. În anii cu zăpezi timpurii, când pomii nu se pot scoate din pepinieră sau când protecţia în livadă împotriva rozătoarelor nu poate fi asigurată, plantarea se face primăvara, cand aceste pericole au trecut.
Soiurile autofertile nu necesită să fie plantate în amestec. În cazul soiurilor cu autofertilitate in-suficientă se vor planta în amestec 2-3 soiuri care pot asigura o bună polenizare.
Soiurile autosterile se vor planta întotdeauna cu unul sau două soiuri polenizatoare, care au aceeaşi perioadă de înflorire. În cazul în care unul din soiurile polenizatoare intră mai târziu pe rod sau are tendinţă de fluctuaţie în rodire, se vor folosi în mod obligatoriu cel puţin 3 soiuri intercompatibile
De exemplu la Măr:
Soiul Florina, are ca polenizatori pe Jonathan si Golden Delicious.
Soiul Generos are polenizatori pe Prima, Pionier, Romus 3 si Jonathan
Soiul Starkrimson are soi polenizatori pe Florina, Idared, Golden Delicos etc
La păr:
Soiul Aromată de Bistrița are polenizatori pe Napoca, Passe Crassane, Republica
Soiul Abatele Fetel are polenizatori pe Clapp's Favourite, Passe Crassane
La prun:
Soiul Anna Späth are polenizatori pe Vinete românești, Gras ameliorat, Vinete de Italia, Agen, Stanley, Valor,
Rivers timpuriu
Soiul Pescărș are polenizatori pe Anna Späth, Renclod Althan, Stanley
Scarificarea terenului este o lucrare foarte importantă. Pe terenurile nedesfundate, gropile se sapă manual şi au dimensiunile 1,25/1,25/1 m (pe terenurile grele) şi 1/1/0,8 m (pe terenurile mijlocii şi uşoare).Cand terenurile sunt desfundate, dimensiunile gropilor săpate mecanizat sunt de 0,6/0,6/0,4 m.
Pichetarea terenului constituie o lucrare prin care se marchează pe teren, cu ajutorul picheților,locurile in care vor fi plantați pomii. În plantaţiile intensive şi superintensive, pichetatul se face cu ajutorul cablului de sarmă, folosit la pichetare.În timpul plantării, cablul de sarmă pe care este marcată distanţa dintre pomi pe rand se întinde şi se fixează între picheţii marginali ai parcelei, in aşa fel încat primul semn să corespundă cu centrul primei gropi. În situaţia în care pichetatul şi gropile s-au făcut corect, atunci toate semnele de pe cablu vor indica centrul gropilor sau punctele de plantare. Apoi se scot pomii de la stratificare şi se verifică foarte atent starea de sănătate a rădăcinilor, a scoarţei tulpinii şi a mugurilor. Pentru plantare se vor folosi numai pomi care au rădăcinile sănătoase, turgescente şi culoarea specifică portaltoiului. Cu această ocazie se înlătură pomii care au rădăcinile uscate, degerate, mucegăite sau roase de şobolani, in şanţurile de stratificare.
După ierni uscate şi secetoase, pomii stratificaţi pot prezenta uşoare simptome de deshidratare şi de aceea, cu 24 de ore înainte de plantare, vor fi introduşi în bazine cu apă pentru rehidratare.
La pomii acceptaţi pentru plantare se execută fasonatul şi mocirlitul rădăcinilor. Prin fasonat se înţelege îndepărtarea (prin tăieri) rădăcinilor rupte şi traumatizate în timpul scosului şi transportului pomilor, a celor uscate, necrozate şi parţial mucegăite şi scurtarea celor sănătoase, în funcţie de grosimea lor şi dimensiunile gropii.
Materialul săditor fasonat se introduce cu rădăcinile într-o mocirlă (compusă din: balegă proaspătă de bovine, pămant şi apă sau, in loc de balegar, humus sau vermicompost si apa) în aşa fel încat fiecare ramificaţie să fie acoperită cu o peliculă fină din această compoziţie.
Pomii astfel mocirliţi sunt repartizaţi la gropi conform schemei de plantare. Pe terenurile plane, pomii altoiţi pe portaltoi franc se plantează cu coletul mai sus cu 3-4 cm, iar cei altoiţi pe portaltoi vegetativi, cu 4-5 sub nivelul solului.
&Pe terenurile cu exces temporar de umiditate pomii se plantează pe biloane sau brazde inălţate (cu 30-40 cm), late de 1,5-2 m.
Pe terenurile terasate, excesul de umiditate se evacuează cu ajutorul ajutorul unui dren fixat la fiecare pomilor.
Plantarea propiu-zisă a pomilor începe cu umplerea parţială a gropilor cu pămant din arătură şi confecţionarea unui muşuroi dintr-un amestec omogen de mraniţă sau vermicompost şi pămant, inalt de 15-20 cm.
Cand rădăcinile au fost acoperite cu un strat de pămant de 10-15 cm grosime, persoana care ţine pomul începe să taseze pămantul de la marginea gropii către centru, călcând cu cizma de-a lungul rădăcinilor principale, pentru a asigura o mai bună contactarc cu solul şi a preveni o eventuală frangere a rădăcinilor fragile.
După tasarea pămantului, la fiecarc groapă se toarnă 1 - 3 găleţi de apă (după cerinţe). Cand apa s-a înfiltrat şi solul s-a zvantat, din pămantul rămas se confecţionează un muşuroi înalt de 30-40 cm, care acoperă groapa în întregime (la plantările de toamnă). La plantările de primăvară se face o copcă în jurul pomului sise udă putenic.
Sprijin intens pentru proiectele derulate prin PNDR si punctaj in vederea selectiei.
Contact permanent cu tot ce este nou in domeniu prin promovari, participari la evenimente si consultanta.
Promovare produse proaspete si conservate prin proiecte de promovare derulate in tari comunitare si tari terte.
Acces la tehnologii moderne.
Mai multe detalii